Mamuții constelației de fier

Miroase a promenada pe aleea vietii.Micii si berea sunt desueti si lipsiti de culoare.La capatul drumului un felinar licare zgomotos amintindu-mi ca mi-am potcovit zdravan entuziasmul.Vine regresul odata cu anii.Ma uit in urma si uit,ma uit in fata si visez.Inca mai pot delira la minuni ce se pot transforma in carnaval mut.

Sunt cu sufletul rasfirat in mii de stele.

Oamenii vin si pleaca…sute de chipuri ce mi-au fost familiare,mi-au devenit straine.Nu-i mai cunosc si nu ma mai cunosc …sau doar se fac ca nu ma stiu.

Am mai trecut prin perioada asta tranzitorie.E greu si mult,e dur si crunt.

Ramanem noi,cei de pe urma…mamutii constelatiei de fier.